Procesul medicului Nelu Tătaru stagnează în camera preliminară, unde instanţa verifică legalitatea probelor DGA şi a actelor de urmărire penală. La termenul din 15 ianuarie 2026, apărarea, reprezentată de avocatul Radu Bobârnat, a cerut instanţei să solicite DNA depunerea unor înscrisuri administrative pentru a dovedi competenţa procurorilor.
Judecătorul a amânat cauza pentru 11 februarie şi a programat pronunţarea asupra excepţiilor pe 19 ianuarie. Miza este exclusiv juridică: în baza deciziei ÎCCJ din 16 iunie 2025, ofiţerii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în dosare privind angajaţi ai Ministerului de Interne; Tătaru este medic, astfel probele colectate de DGA riscă nulitatea.
Ancheta, bazată pe înregistrări, supravegheri şi infiltrări, ar fi adus, conform apărării, „0 probe directe”. Dacă instanţa admite excepţiile, probele ilegale ar fi excluse şi dosarul ar reveni la DNA, ceea ce poate conduce fie la retrimiterea cauzei, fie la arhivare.
Cazul ridică întrebări privind respectarea procedurilor şi proporţionalitatea intervenţiilor DGA înainte de debutul judecăţii. Apărarea susține că ancheta s-a desfășurat luni de filaj, cu înregistrări video care, la dosar, nu pot fi accesate sau analizate.
Parlamentarizarea mediatică a expus public persoana acuzată înainte de o hotărâre definitivă. Cea mai importantă decizie va fi luată în instanţă curând.
